Catisma a 16-a

PSALMUL 109
Al lui David

1. Zis‑a Domnul Domnului Meu: «Șezi de‑a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale».

2. Toiagul puterii Tale Ți‑l va trimite Domnul din Sion, zicând: «Stăpânește în mijlocul vrăjmașilor Tăi.

3. Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii Tale, întru strălucirile sfinților Tăi. Din pântece mai înainte de luceafăr Te‑am născut».

4. Juratu‑S‑a Domnul și nu‑I va părea rău: «Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec».

5. Domnul este de‑a dreapta Ta; sfărâmat‑a în ziua mâniei Sale împărați.

6. Judeca‑va între neamuri; va umple totul de ruini; va zdrobi capetele multora pe pământ.

7. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va înălța capul.

PSALMUL 110
Scris pe vremea lui Neemia.

1. Lăuda‑Te‑voi, Doamne, cu toată inima mea, în sfatul celor drepți și în adunare.

2. Mari sunt lucrurile Domnului și potrivite tuturor voilor Lui.

3. Laudă și măreție este lucrul Lui și dreptatea Lui rămâne în veacul veacului.

4. Pomenire a făcut de minunile Sale. Milostiv și îndurat este Domnul.

5. Hrană a dat celor ce se tem de Dânsul; aduceți‑vă aminte în veac de legământul Lui.

6. Tăria lucrurilor Sale a vestit‑o poporului Său, ca să le dea lor moștenirea neamurilor.

7. Lucrurile mâinilor Lui, adevăr și judecată. Adevărate sunt toate poruncile Lui,

8. Întărite în veacul veacului, făcute în adevăr și dreptate.

9. Izbăvire a trimis poporului Său, poruncit‑a în veac legământul Său; sfânt și înfricoșător este numele Lui.

10. Începutul înțelepciunii este frica de Domnul; înțelegere bună este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului.

PSALMUL 111
Scris pe vremea lui Neemia

1. Fericit bărbatul care se teme de Domnul; întru poruncile Lui va voi foarte.

2. Puternică va fi pe pământ seminția Lui; neamul drepților se va binecuvânta.

3. Slavă și bogăție în casa lui și dreptatea lui rămâne în veacul veacului.

4. Răsărit‑a în întuneric lumină drepților, Cel milostiv, îndurat și drept.

5. Bun este bărbatul care se îndură și împrumută; își rânduiește vorbele sale cu judecată, că în veac nu se va clinti.

6. Întru pomenire veșnică va fi dreptul; de vorbire de rău nu se va teme.

7. Gata este inima lui a nădăjdui în Domnul; întărită este inima lui, nu se va teme, până ce va ajunge să disprețuiască pe vrăjmașii săi.

8. Risipit‑a, dat‑a săracilor; dreapta lui rămâne în veacul veacului.

9. Puterea lui se va înălța întru slavă.

10. Păcătosul va vedea și se va mânia, va scrâșni din dinți și se va topi. Pofta păcătoșilor va pieri.

Slavă…

PSALMUL 112
Aliluia

1. Lăudați, tineri, pe Domnul, lăudați numele Domnului.

2. Fie numele Domnului binecuvântat de acum și până în veac.

3. De la răsăritul soarelui până la apus, lăudat este numele Domnului.

4. Înalt este peste toate neamurile Domnul, peste ceruri este slava Lui.

5. Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce locuiește întru cele înalte

6. Și spre cele smerite privește, în cer și pe pământ?

7. Cel ce scoate din pulbere pe cel sărac și ridică din gunoi pe cel sărman,

8. Ca să‑l așeze cu cei mari, cu cei mari ai poporului Său.

9. Cel ce face să locuiască cea stearpă în casă, ca o mamă ce se bucură de fii.

PSALMUL 113
Aliluia

1. La ieșirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr‑un popor barbar,

2. Ajuns‑a Iuda sfințirea Lui, Israel stăpânirea Lui.

3. Marea a văzut și a fugit, Iordanul s‑a întors înapoi.

4. Munții au săltat ca berbecii și dealurile ca mieii oilor.

5. Ce‑ți este ție, mare, că ai fugit? Și ție, Iordane, că te‑ai întors înapoi?

6. Munților, că ați săltat ca berbecii și dealurilor, ca mieii oilor?

7. De fața Domnului s‑a cutremurat pământul, de fața Dumnezeului lui Iacob,

8. Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apă.

9. Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta și pentru adevărul Tău,

10. Ca nu cumva să zică neamurile: «Unde este Dumnezeul lor?»

11. Dar Dumnezeul nostru este în cer; în cer și pe pământ toate câte a voit a făcut.

12. Idolii neamurilor sunt argint și aur, lucruri de mâini omenești:

13. Gură au și nu vor grăi; ochi au și nu vor vedea;

14. Urechi au și nu vor auzi; nări au și nu vor mirosi;

15. Mâini au și nu vor pipăi; picioare au și nu vor umbla, nu vor glăsui cu gâtlejul lor.

16. Asemenea lor să fie cei ce‑i fac pe ei și toți cei ce se încred în ei.

17. Casa lui Israel a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.

18. Casa lui Aaron a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.

19. Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.

20. Domnul Și‑a adus aminte de noi și ne‑a binecuvântat pe noi; a binecuvântat casa lui Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,

21. A binecuvântat pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici împreună cu cei mari.

22. Sporească‑vă Domnul pe voi, pe voi și pe copiii voștri!

23. Binecuvântați să fiți de Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul.

24. Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l‑a dat fiilor oamenilor.

25. Nu morții Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toți cei ce se coboară în iad,

26. Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum și până în veac.

PSALMUL 114
Aliluia

1. Iubit‑am pe Domnul, că a auzit glasul rugăciunii mele,

2. Că a plecat urechea Lui spre mine și în zilele mele Îl voi chema.

3. Cuprinsu‑m‑au durerile morții, primejdiile iadului m‑au găsit; necaz și durere am aflat

4. Și numele Domnului am chemat: «O, Doamne, izbăvește sufletul meu!»

5. Milostiv este Domnul și drept și Dumnezeul nostru miluiește.

6. Cel ce păzește pe prunci este Domnul; umilit am fost și m‑am izbăvit.

7. Întoarce‑te, suflete al meu, la odihna ta, că Domnul ți‑a făcut ție bine;

8. Că a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi și picioarele mele de la cădere.

9. Bine voi plăcea înaintea Domnului, în pământul celor vii.

PSALMUL 115
Aliluia

1. Crezut‑am, pentru aceea am grăit, iar eu m‑am smerit  foarte.

2. Eu am zis întru uimirea mea: «Tot omul este mincinos!»

3. Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi‑a dat mie?

4. Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema.

5. Făgăduințele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporul Său.

6. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui.

7. O, Doamne, eu sunt robul Tău, eu sunt robul Tău și fiul roabei Tale; rupt‑ai legăturile mele.

8. Ție‑Ți voi aduce jertfă de laudă și numele Domnului voi chema.

9. Făgăduințele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporul Lui,

10. În curțile casei Domnului, în mijlocul Tău, Ierusalime.

PSALMUL 116
Aliluia

1. Lăudați pe Domnul toate neamurile; lăudați‑L pe El toate popoarele;

2. Că s‑a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.

PSALMUL 117
Aliluia

1. Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.

2. Să zică, dar, casa lui Israel, că este bun, că în veac este mila Lui.

3. Să zică, dar, casa lui Aaron, că este bun, că în veac este mila Lui.

4. Să zică, dar, toți cei ce se tem de Domnul, că este bun, că în veac este mila Lui.

5. În necaz am chemat pe Domnul și m‑a auzit și m‑a scos întru desfătare.

6. Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce‑mi va face mie omul.

7. Domnul este ajutorul meu și eu voi privi cu bucurie pe vrăjmașii mei.

8. Mai bine este a te încrede în Domnul, decât a te încrede în om.

9. Mai bine este a nădăjdui în Domnul, decât a nădăjdui în căpetenii.

10. Toate neamurile m‑au înconjurat și în numele Domnului i‑am înfrânt pe ei.

11. Înconjurând, m‑au înconjurat și în numele Domnului i‑am înfrânt pe ei.

12. Înconjuratu‑m‑au ca albinele fagurele, dar s‑au stins ca focul de spini și în numele Domnului i‑am înfrânt pe ei.

13. Împingându‑mă m‑au împins să cad, dar Domnul m‑a sprijinit.

14. Tăria mea și lauda mea este Domnul și mi‑a fost mie spre izbăvire.

15. Glas de bucurie și de izbăvire în corturile drepților: «Dreapta Domnului a făcut putere,

16. Dreapta Domnului m‑a înălțat, dreapta Domnului a făcut putere!»

17. Nu voi muri, ci voi fi viu și voi povesti lucrurile Domnului.

18. Certând, m‑a certat Domnul, dar morții nu m‑a dat.

19. Deschideți‑mi mie porțile dreptății, intrând în ele voi lăuda pe Domnul.

20. Aceasta este poarta Domnului; drepții vor intra prin ea.

21. Te voi lăuda, că m‑ai auzit și ai fost mie spre izbăvire.

22. Piatra pe care n‑au băgat‑o în seamă ziditorii, aceasta s‑a făcut în capul unghiului.

23. De la Domnul s‑a făcut aceasta și minunată este în ochii noștri.

24. Aceasta este ziua pe care a făcut‑o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea.

25. O, Doamne, mântuiește! O, Doamne, sporește!

26. Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului; binecuvântatu‑v‑am pe voi, din casa Domnului.

27. Dumnezeu este Domnul și S‑a arătat nouă. Tocmiți sărbătoare cu ramuri umbroase, până la coarnele altarului.

28. Dumnezeul meu ești Tu și Te voi lăuda; Dumnezeul meu ești Tu și Te voi înălța. Te voi lăuda că m‑ai auzit și ai fost mie spre mântuire.

29. Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.

Slavă…

DUPĂ A ȘAISPREZECEA CATISMĂ

 Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…

Apoi troparele, glasul 1:

Altă lume te așteaptă, suflete, și Judecătorul, Care va să vădească cele ascunse și rele ale tale. Deci nu rămâne în acestea de aici, ci apucă mai înainte și strigă către Judecătorul: Dumnezeule, milostiv fii mie și mă mântuiește!

Slavă…

Pentru că sunt înconjurat de multe păcate, Mântuitorule, și de rănile greșelilor fără de număr, rogu‑mă Ție, Milostive Hristoase, Doctorul celor bolnavi, cercetează‑mă, tămăduiește‑mă și mă mântuiește!

Și acum…

Suflete al meu, pentru ce zaci în lene și fără de grijă? De ce nu porți grijă de relele ce ai făcut în această viață? Silește‑te și te îndreptează, până nu‑ți închide Domnul ușa. Aleargă la Născătoarea de Dumnezeu, cazi înaintea ei și strigă: Preacurată Stăpână, nădejdea deznădăjduiților, mântuiește‑mă pe mine, cel ce am greșit mult!

Apoi Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea aceasta:

Doamne sfinte, Cel ce întru cele de sus locuiești și spre cele smerite privești și cu ochiul Tău cel a toate văzător cauți spre toată zidirea, înaintea Ta am plecat grumazul sufletului și al trupului și Ție ne rugăm, Sfinte al sfinților: tinde mâna Ta cea nevăzută din sfânt locașul Tău și ne binecuvântează pe noi toți! Iartă‑ne greșeala cea de voie și cea fără de voie, cea cu cuvântul sau cu fapta. Dăruiește‑ne nouă, Doamne, umilință, dăruiește‑ne lacrimi duhovnicești din tot sufletul, pentru spălarea păcatelor noastre cele multe! Dăruiește mila Ta cea mare peste toată lumea Ta și peste noi, nevrednicii robii Tăi! Că binecuvântat și preaslăvit este numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Lasă un răspuns